Veterani ai războiului de pe Nistru, persecutați în Transnistria. Apelul unui avocat

La 34 de ani de la începutul războiului de pe Nistru, avocatul Promo-LEX Vadim Vieru afirmă că veteranii nu au nevoie doar de comemorări, ci de protecție și acces real la justiție. El atrage atenția că unii dintre cei care au luptat în 1992 sunt, și astăzi, persecutați de administrația de la Tiraspol, iar o serie de cauze se află pe rolul CtEDO.

Într-o opinie publicată pe 2 martie 2026, Vadim Vieru amintește că în conflictul din 1992 au luptat peste 30.000 de oameni, peste 300 au murit, iar alți circa 1.200 au rămas cu răni și traume de durată. Potrivit lui, despre acești oameni se vorbește mai ales o dată pe an, în timp ce problemele lor continuă.

Autorul susține că Promo-LEX lucrează constant cu veterani și civili care, la mai bine de trei decenii distanță, ar fi în continuare vizați de măsuri represive în regiunea transnistreană, inclusiv interdicții de circulație și rețineri.

Unul dintre cazurile invocate este cel al lui Iurie Coțofan, veteran al conflictului din 1992 și consilier local în satul Corjova, localitate aflată sub control de facto al Tiraspolului. Vieru scrie că, în 2020, acesta a fost declarat indezirabil de către administrația transnistreană și i-a fost interzis accesul în comunitate pentru trei ani. Conform relatării, în decembrie 2021, după ce ar fi ocolit punctele de control pentru a-și vedea mama, Coțofan a fost reținut de miliția transnistreană și ținut aproximativ trei ore în curtea așa-numitului comisariat din Dubăsari, după care a fost eliberat.

Al doilea exemplu este Victor Timuș, veteran care, potrivit textului, a participat în 2020 la un protest față de instalarea a circa 40 de posturi de control transnistrene în Zona de Securitate. Vieru menționează că Timuș a fost declarat persona non grata pentru trei ani și, în această perioadă, nu ar fi putut trece Nistrul, nu ar fi putut munci și nu ar fi putut ajunge la familie, ceea ce i-ar fi afectat inclusiv activitatea economică și situația financiară.

Vadim Vieru notează că aceste cazuri au fost duse de avocații Promo-LEX la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) și că organizația a reprezentat zeci de victime ale regimului de la Tiraspol. El indică faptul că, în ianuarie 2026, CtEDO a comunicat guvernelor moldovean și rus un pachet de 19 cauze, iar alte 20 urmau să fie comunicate în aceeași perioadă, în total aproape 40 de dosare. Potrivit autorului, acestea vizează, între altele, detenții arbitrare, interdicții de circulație, confiscări ilegale și rele tratamente.

În text sunt descrise și alte cazuri din regiune. Vieru îl menționează pe activistul civic Vadim Pogorlețchi, care ar fi petrecut peste trei ani în detenție ilegală la Tiraspol, în condiții precare, cu acces limitat la asistență medicală. De asemenea, este amintit Alexandru Dimov, despre care se afirmă că a fost condamnat pentru presupusa incendiere a unui comisariat militar și că, în detenție, ar fi avut două tentative de suicid.

Un alt element evidențiat este adoptarea, la Tiraspol, înainte de invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, a așa-numitei legi Gurețki. Conform lui Vieru, aceasta ar prevedea pedepse de până la 10 ani de închisoare pentru persoanele care se adresează altor instituții sau instanțe decât celor din regiunea separatistă, inclusiv pentru sesizări către CtEDO sau către instituții de la Chișinău.

În ceea ce privește impactul juridic, Vadim Vieru afirmă că Rusia a fost obligată recent de CtEDO să achite peste 100.000 de euro despăgubiri în cinci cauze transnistrene, iar valoarea totală a daunelor solicitate în dosarele menționate ar putea ajunge la circa un milion de euro.

În final, avocatul susține că este nevoie de o viziune clară pentru reintegrare și de capacități instituționale mai mari, inclusiv resurse suficiente pentru Biroul politici de reintegrare. El mai afirmă că autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie mai active în îndeplinirea angajamentelor asumate în fața Consiliului Europei și ca veteranii din 1992 să fie sprijiniți prin politici publice concrete, nu doar prin comemorări.