Exclusiv: Un fost medic militar rus divulgă documente, dezvăluind amploarea pierderilor de război
Cu mai puțin de un an înainte de a fi ucis la Moscova de explozia unei trotinete-capcană, Igor Kirillov, un general rus responsabil de domeniul armelor chimice, biologice şi radiologice, fusese împușcat și rănit.
Vestea asasinării lui Kirillov, în decembrie trecut, când trupul însângerat al generalului a fost găsit zăcând în zăpadă, pe un trotuar din fața casei sale de la Moscova, a făcut înconjurul lumii.
Însă despre faptul că fusese internat la spital cu nouă luni mai devreme, cu o rană de glonț, nu s-a știut public.
Jurnaliștii Europei Libere (RFE/RL) au descoperit acest lucru acum, într-o imensă bază de date cu informații medicale, pe care au obținut-o în exclusivitate.
Această scurgere de date dă la iveală cât de numeroase sunt pierderile suferite de Rusia în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, pe care ea a declanșat-o în februarie 2022 și care s-a transformat în cel mai mare și mai sângeros război din Europa de după cel de-al doilea război mondial.
Informațiile despre internarea lui Kirillov, care a petrecut mai mult de o lună în cel mai prestigios spital militar al Rusiei, apar într-un registru masiv al ministerului rus al Apărării, care vizează aproape 166.000 de pacienți. Europa Liberă a obținut registrul de la un dezertor rus.
Baza de date conține dosare de spitalizare ale militarilor ruși - de la generali de rang înalt până la soldații de rând – dar și ale unor mercenari din cel puțin zece țări, acoperind perioada din februarie 2022 și până la jumătatea lunii iunie 2024. Nu reflectă, însă, ultimele opt luni de lupte, care s-au numărat și printre cele mai sângeroase din timpul întregului război.
Câți combatanți au fost uciși sau răniți în Ucraina?
Pierderile sunt uluitoare în ambele tabere: peste un milion de morți sau răniți, conform estimărilor occidentale.
În cazul Ucrainei, cel puțin 46.000 de soldați au fost uciși și aproximativ 380.000 răniți, potrivit cifrelor furnizate luna aceasta de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar experții cred că este un număr diminuat.
În ceea ce privește numărul pierderilor din partea Rusiei – morți sau răniți – acesta depășește 700 000, conform unor estimări occidentale, datând din decembrie 2024.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice a estimat că cel puțin 172.000 de soldați ruși au fost uciși și 611.000 răniți, dintre care peste jumătate au fost răniți grav și nu vor mai putea lupta.
O parte semnificativă a acestor răniți a trecut prin spitalele militare și a ajuns în registrele direcției medicale militare principale a ministerului Apărării, care are în subordine zeci de spitale și mii de angajați din întreaga țară.
Baza de date a fost furnizată Europei Libere de către sergentul rus, Alexei Jiliaiev. Fost comandant al unei unități militare de evacuare din cadrul Diviziei 144 gardă motorizată, acesta a dezertat și a fugit în Franța, unde solicită azil politic.
Analizând înscrierile, Europa Liberă a găsit 165.584 de intrări unice, incluzând nume, grade militare, date de internare, date de externare, date despre locul tratamentului, tipul rănilor sau leziunilor, unitățile în care au luptat soldații – nu doar unități regulate, ci și ale fostei grupări de mercenari Wagner și ale serviciului de informații militare GRU.
Europa Liberă a filtrat și organizat baza de date pentru a elimina înscrierile multiple și a corecta eventualele erori administrative. Pentru a verifica acuratețea datelor, am comparat anumite înregistrări cu informații disponibile public – postări pe rețelele sociale, articole de presă – pentru a identifica persoane concrete, care apar în documente.
De exemplu, președintele rus Vladimir Putin a vizitat un spital militar din Moscova în mai 2022, unde a dat mâna cu soldați răniți. Fotografiile distribuite de agenția de stat TASS îl arată pe Putin alături de doi soldați, dintre care unul apare și în baza de date.
Europa Liberă a contactat pe rețelele sociale mai mulți militari ale căror nume apar în registre, solicitând informații suplimentare. Doar unul, un cetățean chinez, a răspuns, confirmând că a luptat pentru Rusia și împotriva Ucrainei, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.
Cum își tratează Rusia soldații răniți
Baza de date acoperă doar o parte din totalul răniților ruși de război și este posibil să omită atât soldați tratați la fața locului, pe front, și trimiși rapid înapoi la luptă, cât și militari care au primit îngrijiri medicale în spitale civile.
Mai include înregistrări din spitale și clinici militare din întreaga Rusie, precum și din peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, dar și date privind un număr mici de cazuri din Belarus.
De asemenea, cuprinde și personal militar tratat pentru răni care nu au legătură cu luptele de pe front.
Este probabil și cazul generalului Kirillov, care a fost internat la Spitalul Clinic Militar Principal din Moscova, pe 3 martie 2024, și externat cinci săptămâni mai târziu, după tratarea rănii sake prin împușcare în zona „superioară a coapsei drepte”.
Data, locul și circumstanțele împușcării lui Kirillov rămân neclare, iar ministerul Apărării nu a răspuns solicitărilor Europei Libere pentru mai multe explicații.
Surse din principala agenție de securitate a Ucrainei, SBU, și-au asumat, însă, responsabilitatea pentru explozia care l-a ucis în cele din urmă pe generalul rus, la Moscova.
Dara Masicott este cercetătoare principală la Carnegie Endowment for International Peace, organizație cu sediul la Washington. Este și autoare a unui recent raport despre planuri ale Kremlinului de a-și reconstrui armata.
Masicott spune că baza de date analizată de Europa Liberă surprinde modul în care s-a schimbat în ultimii trei ani structura forțelor ruse.
De exemplu, autoritățile au fost forțate să recruteze masiv pentru a completa unitățile militare decimate de ucraineni, iar aceasta a dus între altele la creșterea semnificativă a mediei de vârstă a soldaților din armata rusă.
Baza de date mai arată că tipurile de răni înregistrate de medicii militari au rămas în mare parte neschimbate pe parcursul războiului.
Acest lucru sugerează că protocoalele de medicină de luptă – atât modul în care sunt tratați pe teren soldații răniți, cât și felul în care sunt evacuați – nu s-au îmbunătățit de la începutul invaziei, a spus Masicott, explicând: „Soldații care sunt loviți de schije sau își pierd un membru din cauza minelor, artileriei sau dronelor pur și simplu nu supraviețuiesc, nici măcar nu ajung să fie tratați”.
Comandamente întregi „anihilate”
La aproximativ cinci luni de la startul invaziei, Ucraina a început să primească din Occident sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune, cunoscute sub acronimul HIMARS.
Aceste lansatoare de rachete multiple, furnizate de SUA, pot trage rachete de precizie și bat la distanțe diferite, în funcție de tipul de muniție utilizat. Ucraina a mai primit un sistem asemănător, M270.
Folosirea lor a avut un impact clar pe câmpul de luptă, potrivit experților occidentali și ucraineni, iar președintele Zelenski a declarat că a schimbat cursul războiului.
Dar aceste arme au schimbat și structura răniților printre membrii forțelor armate ruse, iar numărul ofițerilor răniți a crescut.
Forțele ucrainene au folosit sistemele HIMARS pentru a lovi, începând din iunie 2022, posturile de comandă avansate ale Rusiei și punctele de control temporare vizitate frecvent de ofițeri superiori ruși.
Rușii „au avut nevoie de aproximativ o lună pentru a-și da seama că posturile lor de comandă erau anihilate peste tot și apoi le-au mutat mai în spate,” a explicat experta Masicott.
În jurul lunii august, mai observă ea, procentul ofițerilor ruși răniți a început să scadă și de atunci a rămas mai mult sau mai puțin constant, acest lucru fiind reflectat și de baza de date examinată de Europa Liberă.
În schimb, procentul răniților printre ofițerii de rang inferior, precum locotenenții, a rămas relativ neschimbat, având în vedere că aceștia sunt desfășurați pe poziții din linia întâi – o sarcină care, în armata americană de exemplu, ar fi îndeplinită de sergenți de rang inferior.
Prin urmare, crede Masicott, locotenenții ruși sunt probabil uciși direct pe câmpul de luptă, fără a mai ajunge să fie evacuați și spitalizați.
Înapoi pe front
Alte informații valoroase sugerate de baza de date sunt cele cu privire la gravitatea rănilor și leziunilor înregistrate de medicii din spitalele militare rusești. Peste 2.200 de cazuri sunt clasificate drept „severe” sau „critice”; mai mult de 58.600 sunt considerate „moderate”; iar peste 80.200 sunt răni „ușoare.”
Pentru a menține un număr suficient de militari pe front, comandanții ruși au făcut o prioritate din readucerea rapidă în prima line a soldaților care au fost răniți. Această strategie a permis Rusiei să mențină presiunea asupra trupelor ucrainene de-a lungul celor aproximativ 1100 de kilometri de linie a frontului, în ciuda faptului că rata pierderilor rusești este uluitor de mare.
În decembrie 2022, la zece luni de la începerea invaziei, șeful direcției medicale militare a ministerului rus al Apărării, Dmitri Trișkin, declara că 97% dintre toți răniții sunt trimiși înapoi pe câmpul de luptă, după tratament.
Această cifră este probabil exagerată, „dar nu cu mult”, spune și fostul comandant de unitate de evacuare, Alexei Jiliaiev, cel care a furnizat Europei Libere registrele medicale ale ministerului rus al Apărării. „Dacă o persoană poate fi adusă în viață la o unitate medicală, este foarte probabil să supraviețuiască” cu șanse mare de a fi trimisă înapoi să lupte, spune Jiliaiev.
Doar amputațiile, care se ridică în baza de date la peste 3.200 de cazuri, sunt categoria de răni care scot un soldat din luptă și fac imposibilă întoarcerea lui pe front. Baza de date include atât amputații minore – cum ar fi un deget de la mână sau de la picior – cât și amputații majore, precum picioare, brațe, mâini.
Vladimir Golski, un soldat de 19 ani care a servit în Regimentul 433 al Diviziei 27 de pușcași gardă motorizată, a fost spitalizat în aprilie 2024 și i s-a amputat piciorul stâng, potrivit bazei de date.
Șapte luni mai târziu, el apare alături de mama sa într-o fotografie postată de aceasta pe rețeaua de socializare online Odnoklassniki, cu mesajul: „Mi s-a întors feciorașul!”. Mama militarului nu a răspuns solicitărilor RFE/RL de a oferi detalii despre situația fiului ei.
Alexei Jiliaiev a spus Europei Libere că, în timp ce medicii de pe front înregistrează cu exactitate gravitatea rănilor, personalul medical din spitalele mari era mereu presat să le subevalueze în înscrierile oficiale.
Acest lucru asigură atât faptul că mai mulți soldați sunt trimiși înapoi pe front, mai repede, cât și reducerea despăgubirilor de asigurare plătite celor răniți.
Cum a intrat el, medic de pe front în posesia imensei baze de date medicale a întregului minister al Apărării?
Tocmai pentru că aceste informații sunt trimise de la centru înapoi pe front în scop de evidență a răniților care trebuie să se întoarcă la luptă, spune Jiliaiev, „pentru că oamenii se pierd: un soldat pleacă din unitate rănit și apoi nu se mai știe unde a ajuns”.
Carl Schreck și Riin Aljas de la RFE/RL au contribuit la acest reportaj, Europa Liberă România a contribuit la traducere.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Vestea asasinării lui Kirillov, în decembrie trecut, când trupul însângerat al generalului a fost găsit zăcând în zăpadă, pe un trotuar din fața casei sale de la Moscova, a făcut înconjurul lumii.
Însă despre faptul că fusese internat la spital cu nouă luni mai devreme, cu o rană de glonț, nu s-a știut public.
Jurnaliștii Europei Libere (RFE/RL) au descoperit acest lucru acum, într-o imensă bază de date cu informații medicale, pe care au obținut-o în exclusivitate.
Această scurgere de date dă la iveală cât de numeroase sunt pierderile suferite de Rusia în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei, pe care ea a declanșat-o în februarie 2022 și care s-a transformat în cel mai mare și mai sângeros război din Europa de după cel de-al doilea război mondial.
Informațiile despre internarea lui Kirillov, care a petrecut mai mult de o lună în cel mai prestigios spital militar al Rusiei, apar într-un registru masiv al ministerului rus al Apărării, care vizează aproape 166.000 de pacienți. Europa Liberă a obținut registrul de la un dezertor rus.
Baza de date conține dosare de spitalizare ale militarilor ruși - de la generali de rang înalt până la soldații de rând – dar și ale unor mercenari din cel puțin zece țări, acoperind perioada din februarie 2022 și până la jumătatea lunii iunie 2024. Nu reflectă, însă, ultimele opt luni de lupte, care s-au numărat și printre cele mai sângeroase din timpul întregului război.
Câți combatanți au fost uciși sau răniți în Ucraina?
Pierderile sunt uluitoare în ambele tabere: peste un milion de morți sau răniți, conform estimărilor occidentale.
În cazul Ucrainei, cel puțin 46.000 de soldați au fost uciși și aproximativ 380.000 răniți, potrivit cifrelor furnizate luna aceasta de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski. Dar experții cred că este un număr diminuat.
În ceea ce privește numărul pierderilor din partea Rusiei – morți sau răniți – acesta depășește 700 000, conform unor estimări occidentale, datând din decembrie 2024.
Institutul Internațional pentru Studii Strategice a estimat că cel puțin 172.000 de soldați ruși au fost uciși și 611.000 răniți, dintre care peste jumătate au fost răniți grav și nu vor mai putea lupta.
O parte semnificativă a acestor răniți a trecut prin spitalele militare și a ajuns în registrele direcției medicale militare principale a ministerului Apărării, care are în subordine zeci de spitale și mii de angajați din întreaga țară.
Baza de date a fost furnizată Europei Libere de către sergentul rus, Alexei Jiliaiev. Fost comandant al unei unități militare de evacuare din cadrul Diviziei 144 gardă motorizată, acesta a dezertat și a fugit în Franța, unde solicită azil politic.
Analizând înscrierile, Europa Liberă a găsit 165.584 de intrări unice, incluzând nume, grade militare, date de internare, date de externare, date despre locul tratamentului, tipul rănilor sau leziunilor, unitățile în care au luptat soldații – nu doar unități regulate, ci și ale fostei grupări de mercenari Wagner și ale serviciului de informații militare GRU.
Europa Liberă a filtrat și organizat baza de date pentru a elimina înscrierile multiple și a corecta eventualele erori administrative. Pentru a verifica acuratețea datelor, am comparat anumite înregistrări cu informații disponibile public – postări pe rețelele sociale, articole de presă – pentru a identifica persoane concrete, care apar în documente.
De exemplu, președintele rus Vladimir Putin a vizitat un spital militar din Moscova în mai 2022, unde a dat mâna cu soldați răniți. Fotografiile distribuite de agenția de stat TASS îl arată pe Putin alături de doi soldați, dintre care unul apare și în baza de date.
Europa Liberă a contactat pe rețelele sociale mai mulți militari ale căror nume apar în registre, solicitând informații suplimentare. Doar unul, un cetățean chinez, a răspuns, confirmând că a luptat pentru Rusia și împotriva Ucrainei, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.
Cum își tratează Rusia soldații răniți
Baza de date acoperă doar o parte din totalul răniților ruși de război și este posibil să omită atât soldați tratați la fața locului, pe front, și trimiși rapid înapoi la luptă, cât și militari care au primit îngrijiri medicale în spitale civile.
Mai include înregistrări din spitale și clinici militare din întreaga Rusie, precum și din peninsula ucraineană Crimeea anexată de Rusia în 2014, dar și date privind un număr mici de cazuri din Belarus.
De asemenea, cuprinde și personal militar tratat pentru răni care nu au legătură cu luptele de pe front.
Este probabil și cazul generalului Kirillov, care a fost internat la Spitalul Clinic Militar Principal din Moscova, pe 3 martie 2024, și externat cinci săptămâni mai târziu, după tratarea rănii sake prin împușcare în zona „superioară a coapsei drepte”.
Data, locul și circumstanțele împușcării lui Kirillov rămân neclare, iar ministerul Apărării nu a răspuns solicitărilor Europei Libere pentru mai multe explicații.
Surse din principala agenție de securitate a Ucrainei, SBU, și-au asumat, însă, responsabilitatea pentru explozia care l-a ucis în cele din urmă pe generalul rus, la Moscova.
Dara Masicott este cercetătoare principală la Carnegie Endowment for International Peace, organizație cu sediul la Washington. Este și autoare a unui recent raport despre planuri ale Kremlinului de a-și reconstrui armata.
Masicott spune că baza de date analizată de Europa Liberă surprinde modul în care s-a schimbat în ultimii trei ani structura forțelor ruse.
De exemplu, autoritățile au fost forțate să recruteze masiv pentru a completa unitățile militare decimate de ucraineni, iar aceasta a dus între altele la creșterea semnificativă a mediei de vârstă a soldaților din armata rusă.
Baza de date mai arată că tipurile de răni înregistrate de medicii militari au rămas în mare parte neschimbate pe parcursul războiului.
Acest lucru sugerează că protocoalele de medicină de luptă – atât modul în care sunt tratați pe teren soldații răniți, cât și felul în care sunt evacuați – nu s-au îmbunătățit de la începutul invaziei, a spus Masicott, explicând: „Soldații care sunt loviți de schije sau își pierd un membru din cauza minelor, artileriei sau dronelor pur și simplu nu supraviețuiesc, nici măcar nu ajung să fie tratați”.
Comandamente întregi „anihilate”
La aproximativ cinci luni de la startul invaziei, Ucraina a început să primească din Occident sisteme de artilerie cu rază lungă de acțiune, cunoscute sub acronimul HIMARS.
Aceste lansatoare de rachete multiple, furnizate de SUA, pot trage rachete de precizie și bat la distanțe diferite, în funcție de tipul de muniție utilizat. Ucraina a mai primit un sistem asemănător, M270.
Folosirea lor a avut un impact clar pe câmpul de luptă, potrivit experților occidentali și ucraineni, iar președintele Zelenski a declarat că a schimbat cursul războiului.
Dar aceste arme au schimbat și structura răniților printre membrii forțelor armate ruse, iar numărul ofițerilor răniți a crescut.
Forțele ucrainene au folosit sistemele HIMARS pentru a lovi, începând din iunie 2022, posturile de comandă avansate ale Rusiei și punctele de control temporare vizitate frecvent de ofițeri superiori ruși.
Rușii „au avut nevoie de aproximativ o lună pentru a-și da seama că posturile lor de comandă erau anihilate peste tot și apoi le-au mutat mai în spate,” a explicat experta Masicott.
În jurul lunii august, mai observă ea, procentul ofițerilor ruși răniți a început să scadă și de atunci a rămas mai mult sau mai puțin constant, acest lucru fiind reflectat și de baza de date examinată de Europa Liberă.
În schimb, procentul răniților printre ofițerii de rang inferior, precum locotenenții, a rămas relativ neschimbat, având în vedere că aceștia sunt desfășurați pe poziții din linia întâi – o sarcină care, în armata americană de exemplu, ar fi îndeplinită de sergenți de rang inferior.
Prin urmare, crede Masicott, locotenenții ruși sunt probabil uciși direct pe câmpul de luptă, fără a mai ajunge să fie evacuați și spitalizați.
Înapoi pe front
Alte informații valoroase sugerate de baza de date sunt cele cu privire la gravitatea rănilor și leziunilor înregistrate de medicii din spitalele militare rusești. Peste 2.200 de cazuri sunt clasificate drept „severe” sau „critice”; mai mult de 58.600 sunt considerate „moderate”; iar peste 80.200 sunt răni „ușoare.”
Pentru a menține un număr suficient de militari pe front, comandanții ruși au făcut o prioritate din readucerea rapidă în prima line a soldaților care au fost răniți. Această strategie a permis Rusiei să mențină presiunea asupra trupelor ucrainene de-a lungul celor aproximativ 1100 de kilometri de linie a frontului, în ciuda faptului că rata pierderilor rusești este uluitor de mare.
În decembrie 2022, la zece luni de la începerea invaziei, șeful direcției medicale militare a ministerului rus al Apărării, Dmitri Trișkin, declara că 97% dintre toți răniții sunt trimiși înapoi pe câmpul de luptă, după tratament.
Această cifră este probabil exagerată, „dar nu cu mult”, spune și fostul comandant de unitate de evacuare, Alexei Jiliaiev, cel care a furnizat Europei Libere registrele medicale ale ministerului rus al Apărării. „Dacă o persoană poate fi adusă în viață la o unitate medicală, este foarte probabil să supraviețuiască” cu șanse mare de a fi trimisă înapoi să lupte, spune Jiliaiev.
Doar amputațiile, care se ridică în baza de date la peste 3.200 de cazuri, sunt categoria de răni care scot un soldat din luptă și fac imposibilă întoarcerea lui pe front. Baza de date include atât amputații minore – cum ar fi un deget de la mână sau de la picior – cât și amputații majore, precum picioare, brațe, mâini.
Vladimir Golski, un soldat de 19 ani care a servit în Regimentul 433 al Diviziei 27 de pușcași gardă motorizată, a fost spitalizat în aprilie 2024 și i s-a amputat piciorul stâng, potrivit bazei de date.
Șapte luni mai târziu, el apare alături de mama sa într-o fotografie postată de aceasta pe rețeaua de socializare online Odnoklassniki, cu mesajul: „Mi s-a întors feciorașul!”. Mama militarului nu a răspuns solicitărilor RFE/RL de a oferi detalii despre situația fiului ei.
Alexei Jiliaiev a spus Europei Libere că, în timp ce medicii de pe front înregistrează cu exactitate gravitatea rănilor, personalul medical din spitalele mari era mereu presat să le subevalueze în înscrierile oficiale.
Acest lucru asigură atât faptul că mai mulți soldați sunt trimiși înapoi pe front, mai repede, cât și reducerea despăgubirilor de asigurare plătite celor răniți.
Cum a intrat el, medic de pe front în posesia imensei baze de date medicale a întregului minister al Apărării?
Tocmai pentru că aceste informații sunt trimise de la centru înapoi pe front în scop de evidență a răniților care trebuie să se întoarcă la luptă, spune Jiliaiev, „pentru că oamenii se pierd: un soldat pleacă din unitate rănit și apoi nu se mai știe unde a ajuns”.
Carl Schreck și Riin Aljas de la RFE/RL au contribuit la acest reportaj, Europa Liberă România a contribuit la traducere.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te