Un analist politic vine cu soluția: Un fond pentru reintegrarea Transnistriei, după modelul Germaniei

Crearea unui fond de convergență este „cea mai reușită inițiativă” a Chișinăului din încercările de a soluționa problema transnistreană și pare a fi inspirată din experiența reunificării Germaniei, spune analistul Igor Boțan, unul dintre invitații permanenți ai podcastului „Dincolo de Știri”.

La întâlnirea dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului în procesul de reglementare transnistreană, care a avut loc vineri, la sediul OSCE de la Tiraspol, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a anunțat că autoritățile de la Chișinău vor crea, până la mijlocul lunii martie, un fond de convergență. Banii din acest fond special vor fi utilizați pentru proiecte sociale și de infrastructură, menite să reducă decalajele dintre cele două maluri ale Nistrului, potrivit Rador Radio România.

Analistul politic Igor Boțan crede că autoritățile moldovene s-au inspirat din modelul german.

„În Germania, când s-au pus bazele reunificării, s-a început cu fondul, pentru că era foarte clar că trebuie depășite decalajele dintre Germania Federală, care era super dezvoltată, și Germania Democratică, aflată sub conducerea unui regim totalitar comunist. Acel program a fost pentru 30 de ani, era vorba de 2 trilioane de mărci atunci, în anul 1990, când s-au pus bazele reintegrării, și acest mecanism a funcționat”, a explicat comentatorul.

El bănuiește, de asemenea, că ideea a fost sugerată și de partenerii externi ai Republicii Moldova. „Faptul că există resurse interne poate fi un indicator pentru eventualii parteneri ai Republicii Moldova să verse și ei resurse în acest fond. Dar constituirea lui trebuie să fie însoțită și de alți pași, precum aceste întâlniri în formatul 1+1”, a spus Boțan.

Autoritățile de la Chișinău planifică, pentru început, să suplinească acest fond din încasările care vor veni în buget după ce vor fi anulate, treptat, o serie de scutiri fiscale și vamale aplicate companiilor din regiunea transnistreană încă din anii 2000. Un proiect de lege în acest sens a fost înregistrat, tot vineri, de un grup de deputați din partidul de guvernământ (PAS). Autorii inițiativei spun că, în acest fel, toți agenții economici din țară vor fi tratați egal.

Cel de-al doilea invitat al podcastului, analistul Nicolae Negru, anticipează că agenții economici din regiunea transnistreană se vor opune și vor spune că sunt taxați de două ori, plătind atât în bugetul Republicii Moldova, cât și în bugetul republicii nerecunoscute.

„Este evident că este o nedreptate pentru oamenii de afaceri de aici, de pe malul drept, și, într-un fel, iese că Republica Moldova susține propriul separatism, fiindcă acești oameni de afaceri, totuși, plătesc pentru administrația separatistă, iar noi ne uităm așa, neutru, să zicem”, a comentat expertul.

În prezent, în registrele Agenției Servicii Publice figurează în jur de 2.500 de agenți economici cu sediul în stânga Nistrului, iar peste 70% din exporturile transnistrene din 2025 au ajuns în Uniunea Europeană.

„Fără steagul, fără sigla Republicii Moldova, ei nu ar putea exporta. Ei câștigă din faptul că se află în cadrul Republicii Moldova și nu sprijină statul Republica Moldova, dar plătesc administrației separatiste. Logica dictează acest pas [eliminarea scutirilor] și mă mir că până acum nu s-a ajuns la această idee”, a mai spus Nicolae Negru.