Violența împotriva femeilor pe Glob: de la adolescentele care nu pot merge la școală în Afganistan la crimele din Kosovo
Violența bazată pe gen este răspândită la nivel global și reprezintă o problemă care depășește granițele culturale și geografice. Experții afirmă că violența împotriva femeilor și fetelor poate fi prevenită și, de multe ori, depinde de voința politică.
Violența împotriva femeilor și fetelor este răspândită în întreaga lume și este adesea subraportată.
Violența fizică, sexuală și psihologică, răspândită pe scară largă, face parte din ceea ce activiștii au numit un atac global asupra drepturilor femeilor.
Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Afganistan, unde talibanii au îndepărtat femeile din viața publică și le-au restricționat sever drepturile fundamentale.
Sub conducerea talibanilor, Afganistanul a devenit singura țară din lume în care adolescentelor li se interzice să meargă la școală.
„Am vrut să devin medic și să-mi servesc țara”, a declarat Marzieh, o adolescentă afgană, la Radio Azadi de la RFE/RL.
„Am studiat nouă ani, dar totul a fost degeaba. Am rămas acasă.”
Autoritatea talibanilor, care au preluat puterea în 2021, nu a fost recunoscută de nici un stat. Dar un număr tot mai mare de țări, inclusiv din Occident, cooperează cu guvernul de la Kabul în ceea ce privește comerțul, problemele legate de securitate și imigrație.
„Dacă lumea poate să se uite la ceea ce fac talibanii femeilor și fetelor, poate ridica din umeri, poate trece mai departe și se concentrează în schimb pe parteneriate cu talibanii în alte probleme, asta spune ceva extrem de condamnabil despre cât de puțin contează drepturile femeilor și fetelor pentru liderii globali”, a declarat Heather Barr, directoare asociată pentru drepturile femeilor la Human Rights Watch (HRW).
Sub conducerea talibană, a crescut numărul căsătoriilor forțate, timpurii și cu copii. Organizația Națiunilor Unite a declarat că mariajele între copii au crescut cu aproximativ 25% în ultimii trei ani.
Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului sunt de părere că o criză economică și umanitară devastatoare și lipsa perspectivelor educaționale și profesionale pentru femei au alimentat această creștere bruscă.
„M-am măritat la 14 ani, iar la 15 ani aveam primul copil”, a spus Shazia, o mireasă-copil, la Radio Azadi.
„Am avut o fată. A fost o naștere grea, m-am luptat mult. Nu am crezut niciodată că voi supraviețui. A fost extrem de dificil pentru mine.”
„Libertatea de a alege”
În Iranul vecin, femeilor le este interzis să studieze anumite domenii de studiu, să participle la evenimente sportive și să obțină un pașaport, sau să călătorească în afara țării fără acordul soțului lor.
Între timp, femeile care încalcă codul vestimentar islamic al țării riscă amenzi și pedepse de până la 10 ani de închisoare.
Un număr tot mai mare de femei iraniene au refuzat să poarte hijabul – vălul islamic obligatoriu – sfidând instituția clericală a țării.
„Hijabul este un simbol al opresiunii femeilor din Iran”, a declarat o femeie în vârstă de 20 de ani pentru Radio Farda de la RFE/RL.
„Această bucată de pânză reprezintă un drept care ne-a fost luat”, a spus ea. „Este libertatea de a alege ce vreau să mă îmbrac.”
Problema controversatului hijab a fost în centrul protestelor fără precedent care au izbucnit în Iran în 2022. Manifestațiile au fost declanșate de moartea unei tinere, Mahsa Amini, care a fost arestată pentru că ar fi încălcat legea hijabului.
În timpul protestelor, femeile și fetele și-au scos și au ars eșarfele pe cap.
Autoritățile au reprimat brutal protestele și au însăprit pedepsele pentru nepurtarea hijabului.
Pe de altă parte, zeci de femei din Iran sunt ucise de bărbați din familiile lor în fiecare an – inclusiv soți, tați și frați – în numele păstrării „onoarei” familiei.
Potrivit Stop Femicide Iran, un ONG cu sediul în New York, peste 150 de femei au fost victime ale feminicidului în Iran în 2023.
„Problemele rămân”
Violența bazată pe gen este omniprezentă chiar și în țările în care femeile nu se confruntă cu restricții în ceea ce privește aspectul lor, libertatea de mișcare și dreptul la muncă sau la studiu.
ONU a estimat, în 2023, că o femeie a fost ucisă la fiecare zece minute de partenerul ei sau de un membru al familiei. Aproape una din trei femei se confruntă cu violența domestică cel puțin o dată în viață, potrivit organizației mondiale.
În Kosovo, cel puțin 58 de femei au fost ucise în ultimii 14 ani.
Printre ei s-a numărat și Erona, în vârstă de 20 de ani, ucisă de soțul ei, la un an după divorț. Mama Eronei, Milihatja, crede că fiica ei a suferit ani de zile din cauza violenței domestice.
„Ea venea acasă și îmi spunea că nu se va întoarce niciodată la el, dar, de fiecare dată, se întâmpla ceva și se întoarcea”, a declarat ea pentru Serviciul Kosovo al RFE/RL.
În Bosnia-Herțegovina, un bărbat a transmis în direct pe Instagram uciderea fostei sale soții, înainte să întoarcă în cele din urmă arma asupra lui și să se sinucidă.
Crima a provocat șoc și indignare și a subliniat, încă o dată, problema violenței împotriva femeilor în această țară balcanică.
Maida, care locuiește în nord-estul țării, a divorțat și și-a denunțat soțul abuziv în urmă cu aproximativ un an.
„A venit și m-a prins de gât. Copiii mei l-au văzut și au început să plângă. Le-am spus „Sunt bine”, dar apoi m-a pălmuit”, a declarat Maida pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
Apoi, a spus ea, soțul ei a amenințat că o va ucide pe ea și pe copiii lor.
„Știu de ce este capabil și am decis să merg la poliție și să-l denunț”, a spus ea.
În cele din urmă, ea a reușit să obțină un ordin de restricție. Dar încă nu se simte în siguranță. „El poate veni în orice moment al zilei și să facă ceea ce a spus că are de gând”, a povestit ea.
Experții spun că violența de gen poate fi prevenită și abordarea problemei se reduce adesea la voința politică.
„Acestea nu sunt probleme misterioase, de nerezolvat – cer doar ca guvernele să fie cu adevărat angajate să susțină drepturile femeilor și fetelor și să pună în aplicare resursele, sistemele și expertiza necesare pentru a face acest lucru”, a spus Barr de la HRW.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
Violența împotriva femeilor și fetelor este răspândită în întreaga lume și este adesea subraportată.
Violența fizică, sexuală și psihologică, răspândită pe scară largă, face parte din ceea ce activiștii au numit un atac global asupra drepturilor femeilor.
Nicăieri acest lucru nu este mai evident decât în Afganistan, unde talibanii au îndepărtat femeile din viața publică și le-au restricționat sever drepturile fundamentale.
Sub conducerea talibanilor, Afganistanul a devenit singura țară din lume în care adolescentelor li se interzice să meargă la școală.
„Am vrut să devin medic și să-mi servesc țara”, a declarat Marzieh, o adolescentă afgană, la Radio Azadi de la RFE/RL.
„Am studiat nouă ani, dar totul a fost degeaba. Am rămas acasă.”
Autoritatea talibanilor, care au preluat puterea în 2021, nu a fost recunoscută de nici un stat. Dar un număr tot mai mare de țări, inclusiv din Occident, cooperează cu guvernul de la Kabul în ceea ce privește comerțul, problemele legate de securitate și imigrație.
„Dacă lumea poate să se uite la ceea ce fac talibanii femeilor și fetelor, poate ridica din umeri, poate trece mai departe și se concentrează în schimb pe parteneriate cu talibanii în alte probleme, asta spune ceva extrem de condamnabil despre cât de puțin contează drepturile femeilor și fetelor pentru liderii globali”, a declarat Heather Barr, directoare asociată pentru drepturile femeilor la Human Rights Watch (HRW).
Sub conducerea talibană, a crescut numărul căsătoriilor forțate, timpurii și cu copii. Organizația Națiunilor Unite a declarat că mariajele între copii au crescut cu aproximativ 25% în ultimii trei ani.
Organizațiile pentru apărarea drepturilor omului sunt de părere că o criză economică și umanitară devastatoare și lipsa perspectivelor educaționale și profesionale pentru femei au alimentat această creștere bruscă.
„M-am măritat la 14 ani, iar la 15 ani aveam primul copil”, a spus Shazia, o mireasă-copil, la Radio Azadi.
„Am avut o fată. A fost o naștere grea, m-am luptat mult. Nu am crezut niciodată că voi supraviețui. A fost extrem de dificil pentru mine.”
„Libertatea de a alege”
În Iranul vecin, femeilor le este interzis să studieze anumite domenii de studiu, să participle la evenimente sportive și să obțină un pașaport, sau să călătorească în afara țării fără acordul soțului lor.
Între timp, femeile care încalcă codul vestimentar islamic al țării riscă amenzi și pedepse de până la 10 ani de închisoare.
Un număr tot mai mare de femei iraniene au refuzat să poarte hijabul – vălul islamic obligatoriu – sfidând instituția clericală a țării.
„Hijabul este un simbol al opresiunii femeilor din Iran”, a declarat o femeie în vârstă de 20 de ani pentru Radio Farda de la RFE/RL.
„Această bucată de pânză reprezintă un drept care ne-a fost luat”, a spus ea. „Este libertatea de a alege ce vreau să mă îmbrac.”
Problema controversatului hijab a fost în centrul protestelor fără precedent care au izbucnit în Iran în 2022. Manifestațiile au fost declanșate de moartea unei tinere, Mahsa Amini, care a fost arestată pentru că ar fi încălcat legea hijabului.
În timpul protestelor, femeile și fetele și-au scos și au ars eșarfele pe cap.
Autoritățile au reprimat brutal protestele și au însăprit pedepsele pentru nepurtarea hijabului.
Pe de altă parte, zeci de femei din Iran sunt ucise de bărbați din familiile lor în fiecare an – inclusiv soți, tați și frați – în numele păstrării „onoarei” familiei.
Potrivit Stop Femicide Iran, un ONG cu sediul în New York, peste 150 de femei au fost victime ale feminicidului în Iran în 2023.
„Problemele rămân”
Violența bazată pe gen este omniprezentă chiar și în țările în care femeile nu se confruntă cu restricții în ceea ce privește aspectul lor, libertatea de mișcare și dreptul la muncă sau la studiu.
ONU a estimat, în 2023, că o femeie a fost ucisă la fiecare zece minute de partenerul ei sau de un membru al familiei. Aproape una din trei femei se confruntă cu violența domestică cel puțin o dată în viață, potrivit organizației mondiale.
În Kosovo, cel puțin 58 de femei au fost ucise în ultimii 14 ani.
Printre ei s-a numărat și Erona, în vârstă de 20 de ani, ucisă de soțul ei, la un an după divorț. Mama Eronei, Milihatja, crede că fiica ei a suferit ani de zile din cauza violenței domestice.
„Ea venea acasă și îmi spunea că nu se va întoarce niciodată la el, dar, de fiecare dată, se întâmpla ceva și se întoarcea”, a declarat ea pentru Serviciul Kosovo al RFE/RL.
În Bosnia-Herțegovina, un bărbat a transmis în direct pe Instagram uciderea fostei sale soții, înainte să întoarcă în cele din urmă arma asupra lui și să se sinucidă.
Crima a provocat șoc și indignare și a subliniat, încă o dată, problema violenței împotriva femeilor în această țară balcanică.
Maida, care locuiește în nord-estul țării, a divorțat și și-a denunțat soțul abuziv în urmă cu aproximativ un an.
„A venit și m-a prins de gât. Copiii mei l-au văzut și au început să plângă. Le-am spus „Sunt bine”, dar apoi m-a pălmuit”, a declarat Maida pentru Serviciul Balcanic al RFE/RL.
Apoi, a spus ea, soțul ei a amenințat că o va ucide pe ea și pe copiii lor.
„Știu de ce este capabil și am decis să merg la poliție și să-l denunț”, a spus ea.
În cele din urmă, ea a reușit să obțină un ordin de restricție. Dar încă nu se simte în siguranță. „El poate veni în orice moment al zilei și să facă ceea ce a spus că are de gând”, a povestit ea.
Experții spun că violența de gen poate fi prevenită și abordarea problemei se reduce adesea la voința politică.
„Acestea nu sunt probleme misterioase, de nerezolvat – cer doar ca guvernele să fie cu adevărat angajate să susțină drepturile femeilor și fetelor și să pună în aplicare resursele, sistemele și expertiza necesare pentru a face acest lucru”, a spus Barr de la HRW.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te